Castelul din Micloșoara
Micloșoara · Covasna

Castelul din Micloșoara
Fostul pavilion de vânătoare al familiei Kálnoky din Micloșoara găzduiește Muzeul Vieții Transilvănene. Descoperiți casa restaurată și obiectele care îi spun povestea, apoi pregătiți-vă vizita mai jos.
Ce puteți vedea
Parterul fostei case de vânătoareMuzeul Vieții Transilvănene este amenajat în castelul Kálnoky din Micloșoara, iar istoria acestuia și a familiei cu acest nume se întinde pe mai mult de cinci secole. Muzeul își propune, însă, mai mult decât să reconstituie istoria unei familii. Ne-am asumat astfel inițiativa unică de a arăta ce însemna viața nobililor din zonă prin obiectele recuperate, donate sau cumpărate, de la arme autentice rămase din luptele duse de Kálnoky cu turcii, la scrinuri, sobe spectaculoase, reconstituiri ale vestimentației de epocă, sau chiar un pian Streicher original, același model pe care îl folosea și Johannes Brahms.
CE OFERĂ MUZEUL?
Muzeul ocupă întregul parter al fostului conac de vânătoare din Micloșoara. Salonul de gală numit Palatul este prezentat în stilul unic din Europa, cunoscut exclusiv din Transilvania – renascentismul târziu și barocul timpuriu ( secolele 17–18). Una dintre cele mai frumoase săli ale muzeului, „Casa doamnei”, așa cum era numită rezidenţa conteselor, prezintă viața cotidiană a unei doamne în renascentismul târziu și barocul timpuriu: obiecte delicate, sticlărie, un colț amenajat pentru broderie și citit. „Casa stăpânului”, prin contrast, prezintă arme din luptele cu turcii, covoare turcești. Atmosfera unei bucătării de castel din secolul al XVIII-lea este redată în pivnița castelului.
CUM S-A NĂSCUT MUZEUL?
Fundația Kálnoky și-a propus acum câțiva ani fondarea unui muzeu care să prezinte cultura materială a burgheziei și a nobilimii secolelor anterioare în zona Transilvaniei. Astfel, în perioada noiembrie 2014 – aprilie 2017 s-a desfășurat proiectul Inițiativă de patrimoniu – Muzeul vieții transilvănene, finanțat de către Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și Guvernul României. Inițiatorul proiectului este Fundația Kálnoky, în parteneriat cu INTBAU Scandinavia.


Program de vizitare
Se verifică ora locală a României…
Muzeul este închis pe timpul iernii, din 1 noiembrie 2026 până în 1 aprilie 2027 inclusiv.
Program obișnuit de vizitare
| Zi | Interval |
|---|---|
| Luni – Joi | Cu programare prealabilă |
| Vineri – Duminică | 11:00 – 16:00 |
Acces și bilete
Prețuri, magazinul de bilete și următoarele tururiPlanificați vizita la castel
Descoperiți încăperile Castelului Miklósvár cu un audioghid.
Audioghidurile sunt disponibile în română, maghiară și engleză.
Muzeul este închis între 1 noiembrie 2026 și 1 aprilie 2027; se redeschide la 2 aprilie 2027.
- Zile de vizitare
- Vineri–duminică
- Începerea tururilor
- Din oră în oră, 11:00–16:00
- Durata vizitei
- 45 de minute
- Mărimea grupului
- Până la 25 de locuri online la fiecare tur; locurile pentru vizitatorii fără rezervare sunt confirmate de echipa castelului.
Puteți solicita schimbarea datei sau orei cu cel puțin 24 de ore înainte de tur, în limita locurilor disponibile. Vizitatorii nu pot anula biletele. Dacă turul este anulat de castel, puteți alege rambursarea sau un alt tur.
Cum ajungeți
Cum ajungeți
Micloșoara · Miklósvár
Adresa castelului
Kálnoky Castle, Micloșoara, Covasna, RomaniaHarta necesită JavaScript. Linkurile pentru traseu rămân disponibile.
© OpenStreetMap contributors
Istoric

Istoric
Castelul din Micloșoara a început ca reședință de familie în secolul al XVII-lea. Istoria sa ulterioară cuprinde revoluția, schimbarea proprietarilor și readucerea treptată a clădirii în circuitul patrimoniului.
Un pavilion de vânătoare început în 1648
Kálnoki István a început construirea pavilionului de vânătoare în 1648, în stilul Renașterii transilvănene. Jurnalul său consemnează doar patru zile de lucru în 1649, când se afla într-o misiune la Constantinopol. Nu stabilește anul finalizării.
Familie, război și incendiu
Reședința a trecut între urmașii lui István. În timpul revoluției din 1848–49, două tunuri mici din grădina lui Dénes Kálnoky au fost folosite de forțele secuiești din apropiere. Memoriile spun că edificiul a ars în 1849 și că mare parte a arhivei familiei s-a pierdut.
După perioada familiei
Dénes a fost ultimul proprietar Kálnoky. După moartea sa fără copii, rude îndepărtate au moștenit proprietatea și au vândut-o ulterior. Statul a preluat-o mai târziu de la proprietarii următori; memoriile nu datează exact vânzarea.
O restaurare ulterioară
În anii 1990, Tibor Kálnoky a închiriat clădirea în ruină, făcând posibile cercetarea, săpăturile și reparațiile. Memoriile descriu sprijinul ulterior pentru restaurare. Proprietarul confirmă că restaurarea s-a încheiat în 2017 și că astăzi clădirea găzduiește Muzeul Vieții Transilvănene.
Scurtă cronologie
- 1648
István începe castelul
Mai multe detalii
Jurnalul din 1649 arată că lucrările au continuat, dar nu oferă o dată sigură a finalizării.
- 1848–49
Revoluție și incendiu
Mai multe detalii
Memoriile leagă tunurile din grădină de luptele locale și menționează pierderea unei mari părți a arhivei în incendiul din 1849.
- c. 1900
Proprietatea iese din familie
Mai multe detalii
Memoriile îl numesc pe Dénes ultimul proprietar Kálnoky, dar nu datează precis vânzarea ulterioară.
- anii 1990
Încep cercetările și reparațiile
Mai multe detalii
Tibor Kálnoky a închiriat clădirea; familia a sărbătorit o nuntă în parcul ei în 1995.
- 2017
Restaurarea este încheiată
Mai multe detalii
Pavilionul de vânătoare restaurat găzduiește Muzeul Vieții Transilvănene.
Despre această relatare
Parafrazat din Borisz Kálnoky, Őseim földje – A megtalált haza, manuscris furnizat, Introducere și capitolele 24, 32, 35 și 44 (pp. 249–256, 310–318, 337–356, 428–447). Utilizarea ca pavilion de vânătoare, restaurarea din 2017 și identitatea actuală a muzeului au fost confirmate de proprietar la 26 septembrie 2026; memoriile nu stabilesc condițiile actuale de vizitare.
Galerie
Castelul, încăperile restaurate și grădina din jurul muzeului.







